Plan de citire a bibliei intr-un an – Vechiul si Noul Testament

Acest plan de citire al bibliei într-un an va ajuta sa cititi Biblia Fidela , citind în fiecare zi câte o porțiune din Noul și Vechiul Testament care nu durează mai mult de 15-20 de minute în fiecare zi. Acest plan nu necesita cont sau alte date personale, tot ce trebuie sa faceti este sa vizitati in fiecare zi acesta pagina pe care veti gasi portiunea zilnica de citit din planul de citire al Bibliei Fidela.

lun., apr.. 28, 2025 — 1 Împărați 3:1-28; 1 Împărați 4:1-34; 1 Împărați 5:1-18; Luca 20:1-26 FIDELA

1 Împărați

31 Și Solomon s-a înrudit prin căsătorie cu Faraon, împăratul Egiptului, și a luat pe fiica lui Faraon și a adus-o în cetatea lui David, până avea să termine de zidit casa lui și casa DOMNULUI și zidul Ierusalimului de jur împrejur. 2 Numai că poporul sacrifica pe înălțimi, deoarece nu era zidită o casă numelui DOMNULUI până în acele zile. 3 Și Solomon îl iubea pe DOMNUL, umblând în statutele lui David, tatăl său, numai că sacrifica și ardea tămâie pe înălțimi. 4 Și împăratul a mers la Gabaon pentru a sacrifica acolo, pentru că aceasta era înălțimea cea mare; o mie de ofrande arse a oferit Solomon pe acel altar. 5 La Gabaon, DOMNUL i-a apărut lui Solomon într-un vis noaptea; și Dumnezeu a spus: Cere ce dorești să îți dau. 6 Și Solomon a spus: Tu ai arătat servitorului tău David, tatăl meu, mare milă, conform umblării lui înaintea ta în adevăr și în dreptate și în integritate a inimii față de tine; și ai păstrat pentru el această mare bunătate, că i-ai dat un fiu să șadă pe tronul său, așa cum este în această zi. 7 Și acum, DOAMNE Dumnezeul meu, tu l-ai făcut pe servitorul tău împărat în locul lui David, tatăl meu; și eu sunt doar un copil mic; nu știu cum să ies sau să intru. 8 Și servitorul tău este în mijlocul poporului tău pe care l-ai ales, un popor mare, care nu poate fi numărat nici socotit din cauza mulțimii lui. 9 Dă de aceea servitorului tău o inimă care înțelege pentru a judeca pe poporul tău, ca să discern între bine și rău, pentru că cine poate judeca pe acest mare popor al tău? 10 Și vorbirea i-a plăcut DOMNULUI, că Solomon a cerut acest lucru. 11 Și Dumnezeu i-a spus: Pentru că ai cerut acest lucru și nu ai cerut pentru tine viață lungă, nici nu ai cerut bogății pentru tine, nici nu ai cerut viața dușmanilor tăi, ci ai cerut pentru tine înțelegere pentru a discerne judecata, 12 Iată, am făcut conform cuvintelor tale; iată, ți-am dat o inimă înțeleaptă și care înțelege, astfel încât nu a fost nimeni ca tine înaintea ta, nici nu se va ridica după tine vreunul ca tine. 13 Și ți-am dat de asemenea ceea ce nu ai cerut: deopotrivă bogății și onoare, astfel încât nu va fi nimeni printre împărați ca tine în toate zilele tale. 14 Și dacă vei umbla în căile mele, pentru a păzi statutele mele și poruncile mele, precum David, tatăl tău, a umblat, atunci îți voi lungi zilele. 15 Și Solomon s-a trezit; și, iată, acesta a fost un vis. Și a venit la Ierusalim și a stat în picioare înaintea chivotului legământului DOMNULUI și a oferit ofrande arse și a oferit ofrande de pace și a făcut un ospăț tuturor servitorilor săi. 16 Atunci au venit acolo două femei curve, la împărat, și au stat în picioare înaintea lui. 17 Și o femeie a spus: O domnul meu, eu și femeia aceasta locuiam într-o singură casă; și eu am născut un copil cu ea în casă. 18 Și s-a întâmplat, a treia zi după ce am născut, că a născut și această femeie; și noi eram împreună; nu era niciun străin cu noi în casă, în afară de noi amândouă în casă. 19 Și copilul acestei femei a murit noaptea, pentru că ea s-a culcat pe el. 20 Și ea s-a sculat la miezul nopții și a luat pe fiul meu de lângă mine pe când roaba ta dormea și l-a culcat la sânul ei și l-a culcat pe copilul ei mort la sânul meu. 21 Și după ce m-am sculat dimineața să alăptez pe copilul meu, iată, era mort; dar când m-am uitat atent la el dimineața, iată, nu era fiul meu, pe care îl născusem. 22 Și cealaltă femeie a spus: Ba nu, ci fiul meu este cel viu și cel mort este fiul tău. Și aceasta a spus: Nu; ci fiul tău este cel mort și cel viu este fiul meu. Astfel vorbeau ele înaintea împăratului. 23 Atunci a spus împăratul: Una spune: Acesta este fiul meu care trăiește și fiul tău este cel mort; și cealaltă spune: Ba nu; ci fiul tău este cel mort și fiul meu este cel viu. 24 Și împăratul a spus: Aduceți-mi o sabie. Și au adus o sabie înaintea împăratului. 25 Și împăratul a spus: Tăiați pe copilul cel viu în două și dați jumătate uneia și jumătate celeilalte. 26 Atunci a vorbit împăratului femeia al căreia era copilul cel viu, pentru că tânjea în adâncurile ei după fiul ei, și a spus: O domnul meu, dă-i ei copilul cel viu și nicidecum să nu îl ucizi. Dar cealaltă a spus: Să nu fie nici al meu nici al tău, tăiați-l. 27 Atunci împăratul a răspuns și a zis: Dați-i celei dintâi copilul cel viu și nicidecum să nu îl ucideți, ea este mama lui. 28 Și tot Israelul a auzit de judecata pe care împăratul o judecase; și s-au temut de împărat, pentru că au văzut că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el, pentru a face judecată.

41 Astfel împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul. 2 Și aceștia erau prinții pe care îi avea: Azaria, fiul preotului Țadoc, 3 Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, scribi; Iosafat, fiul lui Ahilud, cronicarul. 4 Și Benaia, fiul lui Iehoiada, era peste oștire; și Țadoc și Abiatar erau preoții; 5 Și Azaria, fiul lui Natan, era peste ofițeri; și Zabud, fiul lui Natan, era întâiul dintre ofițeri și prieten al împăratului; 6 Și Ahișar era peste gospodărie; și Adoniram, fiul lui Abda, era peste taxă. 7 Și Solomon avea doisprezece ofițeri peste tot Israelul, care se îngrijau de merindele împăratului și ale casei sale; fiecare făcea provizii o lună pe an. 8 Și acestea sunt numele lor: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim; 9 Fiul lui Decher, în Macaț și în Șaalbim și în Bet-Șemeș și în Elon-Bet-Hanan; 10 Fiul lui Hesed, în Arubot; lui îi aparținea Soco și toată țara Hefer; 11 Fiul lui Abinadab, în toată regiunea Dorului; care avea pe Tafat, fiica lui Solomon, de soție; 12 Baana, fiul lui Ahilud, lui îi aparținea Taanac și Meghido și tot Bet-Șeanul, care este lângă Țartan sub Izreel, de la Bet-Șean până la Abel-Mehola, până dincolo de Iocmeam; 13 Fiul lui Gheber, în Ramot-Galaad; lui îi aparțineau orașele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Galaad; lui de asemenea îi aparținea regiunea Argob, care este în Basan, șaizeci de cetăți mari cu ziduri și zăvoare de aramă; 14 Ahinadab, fiul lui Ido, avea Mahanaim; 15 Ahimaaț era în Neftali; el de asemenea a luat pe Basmat, fiica lui Solomon, de soție; 16 Baana, fiul lui Hușai, era în Așer și în Bealot; 17 Iosafat, fiul lui Paruah, în Isahar; 18 Șimei, fiul lui Ela, în Beniamin; 19 Gheber, fiul lui Uri, era în țara Galaad, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, și a lui Og, împăratul Basanului, și el era singurul ofițer în țară. 20 Iuda și Israel erau mulți, ca nisipul care este lângă mare ca mulțime, mâncând și bând și bucurându-se. 21 Și Solomon a domnit peste toate împărățiile de la râu până la țara filistenilor și până la granița Egiptului; ei au adus daruri și i-au servit lui Solomon în toate zilele vieții sale. 22 Și proviziile lui Solomon pentru o zi erau treizeci de măsuri de floarea făinii și șaizeci de măsuri de făină, 23 Zece boi grași și douăzeci de boi de pe pășuni și o sută de oi, în afară de cerbi și de căprioare și de ciute și de păsări îngrășate. 24 Pentru că el avea stăpânire peste toată regiunea de această parte a râului: de la Tifsah chiar până la Gaza, peste toți împărații de această parte a râului; și avea pace în fiecare parte de jur împrejurul lui. 25 Și Iuda și Israel au locuit în siguranță, fiecare sub via sa și sub smochinul său, de la Dan până la Beer-Șeba, în toate zilele lui Solomon. 26 Și Solomon avea patruzeci de mii de iesle de cai pentru carele sale și douăsprezece mii de călăreți. 27 Și acei ofițeri se îngrijeau de merinde pentru împăratul Solomon și pentru toți cei care veneau la masa împăratului Solomon, fiecare în luna sa; nu le lipsea nimic. 28 Orz de asemenea și paie pentru cai și dromaderi le aduceau la locul unde erau ofițerii, fiecare conform poruncii lui. 29 Și Dumnezeu i-a dat lui Solomon înțelepciune și foarte multă înțelegere și o inimă largă, ca nisipul care este pe țărmul mării. 30 Și înțelepciunea lui Solomon a întrecut înțelepciunea tuturor copiilor țării din est și toată înțelepciunea Egiptului. 31 Pentru că el era mai înțelept decât toți oamenii; decât Etan ezrahitul și Heman și Calcol și Darda, fiii lui Mahol; și faima lui era în toate națiunile de jur împrejur. 32 Și a rostit trei mii de proverbe; și cântările lui au fost o mie cinci. 33 Și a vorbit despre copaci, de la cedrul care este în Liban chiar până la isopul care răsare din zid; a vorbit de asemenea despre animale și despre păsări și despre târâtoare și despre pești. 34 Și au venit dintre toate popoarele să audă înțelepciunea lui Solomon, de la toți împărații pământului, care auziseră de înțelepciunea lui.

51 Și Hiram, împăratul Tirului, i-a trimis pe servitorii săi la Solomon, pentru că auzise că îl unseseră împărat în locul tatălui său; căci Hiram îl iubise întotdeauna pe David. 2 Și Solomon a trimis la Hiram, spunând: 3 Cunoști că David, tatăl meu, nu a putut să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul său din cauza războaielor care erau în jurul său de fiecare parte, până când DOMNUL i-a pus sub talpa picioarelor sale. 4 Dar acum DOMNUL Dumnezeul meu mi-a dat odihnă de fiecare parte, astfel încât nu este niciun potrivnic, niciun eveniment rău. 5 Și, iată, sunt hotărât să construiesc o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul meu, precum DOMNUL i-a vorbit lui David, tatăl meu, spunând: Fiul tău, pe care îl voi pune pe tronul tău în locul tău, el va clădi o casă pentru numele meu. 6 De aceea acum poruncește ca ei să taie pentru mine cedri din Liban; și servitorii mei să fie împreună cu servitorii tăi; și ție îți voi da plată pentru servitorii tăi, conform cu tot ceea ce vei rândui, pentru că tu știi că între noi nu este vreunul care să se priceapă să taie lemnărie ca sidonienii. 7 Și s-a întâmplat, după ce Hiram a auzit cuvintele lui Solomon, că s-a bucurat mult și a spus: Binecuvântat fie DOMNUL în această zi, care i-a dat lui David un fiu înțelept peste acest popor mare. 8 Și Hiram a trimis la Solomon, spunând: Am luat în considerare lucrurile pentru care ai trimis la mine; și îți voi împlini toată dorința ta referitor la lemnăria de cedru și referitor la lemnăria de brad. 9 Servitorii mei le vor coborî din Liban la mare; și le voi trimite pe mare în plute până la locul pe care mi-l vei rândui și voi face să fie desfăcute acolo și le vei primi; și tu să îmi împlinești dorința mea, dând mâncare casei mele. 10 Astfel Hiram i-a dat lui Solomon lemne de cedru și lemne de brad conform cu toată dorința lui. 11 Și Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de mii de măsuri de grâu ca mâncare casei lui și douăzeci de măsuri de untdelemn pur: astfel i-a dat Solomon lui Hiram an de an. 12 Și DOMNUL i-a dat lui Solomon înțelepciune, precum îi promisese; și era pace între Hiram și Solomon: și cei doi au făcut alianță împreună. 13 Și împăratul Solomon a ridicat un tribut de oameni din tot Israelul; și tributul de oameni a fost treizeci de mii de bărbați. 14 Și i-a trimis în Liban pe rând, câte zece mii pe lună pe rânduri; o lună erau în Liban și două luni acasă; și Adoniram era peste tributul de oameni. 15 Și Solomon avea șaptezeci de mii de purtători de poveri și optzeci de mii de cioplitori, în munți; 16 În afară de mai marii ofițeri ai lui Solomon care erau peste lucrare, el avea trei mii trei sute, care conduceau poporul care lucra în lucrare. 17 Și împăratul a poruncit și ei au adus pietre mari, pietre de preț și pietre cioplite, pentru a pune temelia casei. 18 Și constructorii lui Solomon și constructorii lui Hiram și pietrarii le-au cioplit; astfel ei au pregătit lemnele și pietrele pentru a construi casa.

Luca

201 Și s-a întâmplat într-una din acele zile, pe când învăța el poporul în templu și predica evanghelia, că preoții de seamă și scribii au venit peste el cu bătrânii, 2 Și i-au vorbit, spunând: Spune-ne, prin ce autoritate faci tu acestea? Sau cine este cel ce ți-a dat această autoritate? 3 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă voi întreba și eu un lucru; și răspundeți-mi: 4 Botezul lui Ioan era din cer, sau de la oameni? 5 Dar discutau între ei, spunând: Dacă vom spune: Din cer, el va spune: Atunci de ce nu l-ați crezut? 6 Dar dacă spunem: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre; fiindcă sunt convinși că Ioan era un profet. 7 Și au răspuns că nu puteau spune de unde era. 8 Și Isus le-a spus: Nici eu nu vă spun prin ce autoritate fac acestea. 9 Apoi a început să spună poporului această parabolă: Un anumit om a plantat o vie și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată pentru un timp îndelungat. 10 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să îi dea din rodul viei; dar viticultorii l-au bătut și l-au trimis fără nimic. 11 Și din nou, a trimis alt rob; și l-au bătut și pe acela și l-au ocărât și l-au trimis fără nimic. 12 Și din nou, a trimis un al treilea; și de asemenea l-au rănit și l-au aruncat afară. 13 Atunci a spus domnul viei: Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate, văzându-l, îl vor respecta. 14 Dar când viticultorii l-au văzut, discutau între ei, spunând: Acesta este moștenitorul; să îl ucidem, ca moștenirea să fie a noastră. 15 Și l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face așadar domnul viei? 16 Va veni și va nimici pe acești viticultori și va da via altora. Și când au auzit, au spus: Nicidecum. 17 Iar el i-a privit și a spus: Atunci ce este acest lucru, care este scris: Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei. 18 Oricine va cădea peste acea piatră, va fi zdrobit; dar peste oricine va cădea aceasta, îl va spulbera. 19 Și preoții de seamă și scribii căutau să pună mâinile pe el în ora aceea; dar se temeau de popor; fiindcă au priceput că spusese această parabolă împotriva lor. 20 Și îl pândeau și au trimis spioni, care se prefăceau oameni drepți, ca să îl prindă în cuvintele lui, așa încât să îl dea puterii și autorității guvernatorului. 21 Și l-au întrebat, spunând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nici nu cauți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Este legiuit pentru noi să dăm taxă Cezarului, sau nu? 23 Dar el a priceput viclenia lor și le-a spus: De ce mă ispitiți? 24 Arătați-mi un dinar. Al cui chip și inscripție o are? Ei au răspuns și au zis: Al Cezarului. 25 Iar el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. 26 Și nu au putut să îl prindă în cuvintele lui înaintea poporului; și s-au minunat de răspunsul lui și au tăcut.