Plan de citire a bibliei intr-un an – Vechiul si Noul Testament

Acest plan de citire al bibliei va ajuta sa cititi Biblia Fidela într-un an, citind în fiecare zi câte o porțiune din Noul și Vechiul Testament care nu durează mai mult de 15-20 de minute în fiecare zi. Acest plan nu necesita cont sau alte date personale, tot ce trebuie sa faceti este sa vizitati in fiecare zi acesta pagina pe care veti gasi portiunea zilnica de citit din planul de citire al Bibliei Fidela.

sâm., mai. 28, 2022 — 2 Cronici 4:1-22; 2 Cronici 5:1-14; 2 Cronici 6:1-42; Ioan 10:24-42 FIDELA

2 Cronici

41 Mai mult, a făcut un altar de aramă, lungimea lui de douăzeci de coți și lățimea lui de douăzeci de coți și înălțimea lui de zece coți. 2 De asemenea a făcut o mare turnată de zece coți de la margine la margine, rotundă împrejur și înălțimea ei era de cinci coți; și o linie de treizeci de coți o înconjura de jur împrejur. 3 Și sub ea era asemănarea unor boi, care o înconjurau de jur împrejur: zece pe lungimea unui cot, înconjurând marea de jur împrejur. Două rânduri de boi au fost turnate când a fost turnată marea. 4 Stătea pe doisprezece boi, trei privind spre nord și trei privind spre vest și trei privind spre sud și trei privind spre est; și marea era așezată deasupra pe ei și toate părțile dinapoi ale lor erau înăuntru. 5 Și grosimea ei era un lat de palmă și marginea ei ca lucrarea unei margini de cupă, cu flori de crin; și primea și ținea trei mii de bați. 6 A făcut de asemenea zece spălătoare și a pus cinci pe dreapta și cinci pe stânga, pentru spălare în ele; și spălau în ele acele lucruri pe care le aduceau pentru ofranda arsă; dar marea era pentru preoți, ca să se spele în ea. 7 Și a făcut zece sfeșnice de aur conform formei lor și le-a așezat în templu, cinci în dreapta și cinci în stânga. 8 A făcut de asemenea zece mese și le-a pus în templu, cinci în dreapta și cinci în stânga. Și a făcut o sută de vase de aur. 9 Mai mult, a făcut curtea preoților și curtea mare și uși pentru curte și a placat ușile lor cu aramă. 10 Și a așezat marea în partea dreaptă, spre est, în partea de sud. 11 Și Hiram a făcut oalele și lopețile și vasele. Și Hiram a terminat lucrarea pe care trebuia să o facă pentru împăratul Solomon, pentru casa lui Dumnezeu; 12 Adică, cei doi stâlpi și globurile și capitelurile care erau pe capul celor doi stâlpi și cele două rețele care să acopere cele două globuri ale capitelurilor care erau pe capul stâlpilor; 13 Și patru sute de rodii pe cele două rețele; două rânduri de rodii pe fiecare rețea, pentru a acoperi cele două globuri ale capitelurilor care erau pe stâlpi. 14 A făcut de asemenea postamente și spălătoare a făcut pe postamente; 15 O mare și doisprezece boi sub ea. 16 Oalele de asemenea și lopețile și cârligele de carne și toate uneltele lor, le-a făcut Hiram, maestrul său, împăratului Solomon, pentru casa DOMNULUI, din aramă strălucitoare. 17 În câmpia din Iordan împăratul le-a turnat, în pământul argilos între Sucot și Țeredata. 18 Astfel Solomon a făcut toate aceste vase în mare număr, fiindcă greutatea aramei nu a putut fi socotită. 19 Și Solomon a făcut toate vasele care erau pentru casa lui Dumnezeu, de asemenea altarul de aur și mesele pe care erau pâinile punerii înainte; 20 Mai mult, sfeșnicele cu lămpile lor, pe care trebuiau să ardă după obiceiul lor, înaintea oracolului, din aur pur; 21 Și florile și lămpile și mucările, le-a făcut din aur, și acestea din aur în întregime curat; 22 Și cuțitele și vasele și lingurile și cenușarele, din aur pur; și intrarea casei, ușile interioare ale ei pentru locul preasfânt și ușile casei templului, erau din aur.

51 Astfel toată munca pe care Solomon a făcut-o pentru casa DOMNULUI a fost terminată; și Solomon a adus toate lucrurile pe care David, tatăl său, le dedicase; și argintul și aurul și toate uneltele, le-a pus printre tezaurele casei lui Dumnezeu. 2 Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel și pe toți capii triburilor, pe mai marii părinților copiilor lui Israel, la Ierusalim, să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sion. 3 De aceea toți bărbații lui Israel s-au adunat la împărat în sărbătoarea care era în luna a șaptea. 4 Și toți bătrânii lui Israel au venit, și leviții au luat chivotul. 5 Și au adus chivotul și tabernacolul întâlnirii și vasele sfinte care erau în tabernacol; pe acestea, preoții și leviții le-au adus. 6 De asemenea împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel care s-a adunat la el înaintea chivotului, au sacrificat oi și boi, care nu puteau fi numărați din cauza numărului lor. 7 Și preoții au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul lui, la oracolul casei, în locul preasfânt, sub aripile heruvimilor, 8 Căci heruvimii își întindeau aripile peste locul chivotului și heruvimii acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra. 9 Și au tras drugii chivotului, încât capetele drugilor se vedeau afară din chivot înaintea oracolului, dar nu se vedeau din afară. Și astfel este până astăzi. 10 Nu era nimic în chivot în afară de cele două table pe care Moise le-a pus înăuntru, la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, când ei au ieșit din Egipt. 11 Și s-a întâmplat, când preoții ieșiseră din locul preasfânt (căci toți preoții care erau prezenți erau sfințiți și nu au așteptat atunci la rând; 12 De asemenea leviții care erau cântăreți, cu toți ai lui Asaf, ai lui Heman, ai lui Iedutun, cu fiii lor și frații lor, fiind înveșmântați în in alb, având chimvale și psalterioane și harpe, au stat în picioare în partea de est a altarului și cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trâmbițe;) 13 Da, s-a întâmplat că, în timp ce trâmbițașii și cântăreții erau ca unul, făcând să se audă un singur sunet de laudă și mulțumire DOMNULUI, și când și-au înălțat vocea cu trâmbițe și chimvale și instrumente de muzică și au lăudat pe DOMNUL, spunând: Fiindcă este bun, că a lui milă dăinuiește pentru totdeauna: atunci casa, casa DOMNULUI, s-a umplut cu un nor; 14 Astfel încât preoții nu puteau sta să servească din cauza norului, fiindcă gloria DOMNULUI umpluse casa lui Dumnezeu.

61 Atunci Solomon a zis: DOMNUL a spus că va locui în întuneric gros. 2 Dar am construit o casă de locuit pentru tine și un loc pentru locuința ta pentru totdeauna. 3 Și împăratul și-a întors fața și a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel; și toată adunarea lui Israel stătea în picioare. 4 Și el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care cu mâinile lui a împlinit ceea ce a vorbit cu gura lui, tatălui meu, David, spunând: 5 Din ziua în care am scos poporul meu din țara Egiptului nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel, în care să construiesc o casă, ca numele meu să fie acolo; nici nu am ales vreun bărbat să fie conducător peste poporul meu Israel, 6 Dar am ales Ierusalimul, ca numele meu să fie acolo; și am ales pe David să fie peste poporul meu, Israel. 7 Și a fost în inima tatălui meu, David, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel. 8 Dar DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deși a fost în inima ta să construiești o casă pentru numele meu, ai făcut bine în aceea că a fost în inima ta; 9 Totuși, nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale; el va construi casa pentru numele meu. 10 Domnul de aceea a împlinit cuvântul său pe care l-a vorbit, fiindcă am fost ridicat în locul tatălui meu, David, și sunt pus pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, și am construit casa pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel. 11 Și în ea am pus chivotul, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu copiii lui Israel. 12 Și a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI în prezența întregii adunării a lui Israel și și-a întins mâinile; 13 Fiindcă Solomon făcuse o schelă de aramă, lungă de cinci coți și largă de cinci coți și înaltă de trei coți și a așezat-o în mijlocul curții; și a stat în picioare pe ea și a îngenuncheat, pe genunchi, înaintea întregii adunări a lui Israel și și-a întins mâinile spre cer, 14 Și a spus: DOAMNE Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu ca tine, nici în cer, nici pe pământ, care ține legământul și arată milă servitorilor lui, cei care umblă înaintea ta cu toată inima lor; 15 Tu care ai ținut cu servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; și ai vorbit cu gura ta și ai împlinit cu mâna ta, precum este în această zi. 16 Acum, de aceea, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ține cu servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis, spunând: Nu va lipsi bărbat din fața ochilor mei care să șadă pe tronul lui Israel; numai copiii tăi să ia seama la calea lor să umble în legea mea, precum ai umblat tu înaintea mea. 17 Și acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, să fie adeverit cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău, David. 18 Dar va locui Dumnezeu într-adevăr cu oamenii pe pământ? Iată, cerul și cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu atât mai puțin această casă pe care am construit-o! 19 De aceea privește cu plăcere la rugăciunea servitorului tău și la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare strigătului și rugăminții, pe care servitorul tău o cere înaintea ta; 20 Ca ochii tăi să fie deschiși peste această casă, zi și noapte, peste locul peste care tu ai spus că voiești să pui numele tău acolo, pentru a da ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o cere spre acest loc. 21 Dă ascultare de aceea cererilor servitorului tău și poporului tău Israel, pe care le vor face spre acest loc; ascultă din această locuință a ta, din cer; și, ascultând, iartă. 22 Dacă un om păcătuiește împotriva aproapelui său un jurământ este pus peste el, să îl facă să jure, și jurământul vine înaintea altarului tău în această casă, 23 Atunci ascultă din cer și fă și judecă pe servitorii tăi, răsplătind pe cel stricat, întorcând calea lui asupra propriului său cap; și declarând drept pe cel drept, dându-i conform dreptății lui. 24 Și dacă poporul tău Israel este pus la ce este mai rău înaintea dușmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta, și se vor întoarce și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și vor face cerere înaintea ta în această casă, 25 Atunci ascultă din ceruri și iartă păcatul poporului tău Israel și adu-i din nou în țara pe care le-ai dat-o lor și părinților lor. 26 Când cerul va fi închis și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre acest loc și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui, 27 Atunci ascultă din cer și iartă păcatul servitorilor tăi și a poporului tău Israel, când îi vei fi învățat calea cea bună, în care ar trebuie să umble; și trimite ploaie peste țara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire. 28 Dacă este foamete în țară, dacă este ciumă, dacă este tăciune în grâu sau mană, lăcuste sau omizi, dacă dușmanii lor îi asediază în cetățile țării lor, orice plagă sau orice boală ar fi, 29 Orice rugăciune sau cerere va fi făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când fiecare va cunoaște propria sa plagă și propria sa durere și își va întinde mâinile în această casă, 30 Atunci ascultă-o din cer, locuința ta, și iartă și întoarce fiecărui om conform tuturor căilor lui, omul, a cărui inimă o cunoști; (fiindcă doar tu cunoști inimile copiilor oamenilor), 31 Ca ei să se teamă de tine, să umble în căile tale, cât trăiesc în țara pe care ai dat-o părinților lor. 32 Mai mult, referitor la străin, care nu este din poporul tău Israel, ci este venit dintr-o țară îndepărtată de dragul numelui tău măreț și a mâinii tale puternice și a brațului tău întins, dacă vin și se roagă în această casă, 33 Atunci ascultă tu din ceruri, din locuința ta, și fă conform cu tot ceea ce străinul cere de la tine, ca tot poporul pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine, precum face poporul tău, Israel, și să știe că această casă pe care am construit-o este numită după numele tău. 34 Dacă poporul tău iese la război împotriva dușmanilor lor pe calea pe care îi vei trimite, iar ei se roagă ție spre această cetate pe care ai ales-o și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău, 35 Atunci ascultă din ceruri rugăciunea lor și cererile lor și susține cauza lor. 36 Dacă păcătuiesc împotriva ta, (fiindcă nu este om care să nu păcătuiască) și tu te mânii pe ei și îi dai înaintea dușmanilor lor, iar ei îi duc în captivitate într-o țară îndepărtată sau apropiată; 37 Totuși, dacă își vor întoarce inima în țara în care sunt duși captivi și se vor întoarce și ți se vor ruga în țara captivității lor, spunând: Am păcătuit, am făcut nelegiuire și ne-am purtat cu stricăciune; 38 Dacă se întorc la tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor în țara captivității lor, în care i-au dus captivi, și se roagă spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor și spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău, 39 Ascultă din ceruri, din locuința ta, rugăciunea lor și cererile lor și susține cauza lor și iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta. 40 Acum, Dumnezeul meu, să fie ochii tăi deschiși, te implor, și să dea ascultare urechile tale la rugăciunea care este făcută în acest loc. 41 Și acum, ridică-te, DOAMNE Dumnezeule, la locul tău de odihnă și la chivotul tăriei tale; să fie îmbrăcați preoții tăi, DOAMNE Dumnezeule, cu salvare, și să se bucure sfinții tăi în bunătate. 42 DOAMNE Dumnezeule, nu îți întoarce fața de la unsul tău, amintește-ți de îndurările lui David, servitorul tău.

Ioan

1024 Atunci iudeii l-au înconjurat și i-au spus: Până când ne faci să ne îndoim? Dacă tu ești Cristosul, spune-ne pe față. 25 Isus le-a răspuns: V-am zis și nu ați crezut; faptele pe care le fac eu în numele Tatălui meu, ele aduc mărturie despre mine. 26 Dar voi nu credeți, fiindcă nu sunteți dintre oile mele, după cum v-am spus. 27 Oile mele aud vocea mea și eu le cunosc și ele mă urmează; 28 Și eu le dau viață eternă; și nicidecum nu vor pieri niciodată și nimeni nu le va smulge din mâna mea. 29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toți; și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui meu. 30 Eu și Tatăl una suntem. 31 Atunci iudeii au luat din nou pietre ca să îl ucidă cu pietre. 32 Isus le-a răspuns: V-am arătat multe fapte bune de la Tatăl meu; pentru care din aceste fapte mă ucideți cu pietre? 33 Iudeii i-au răspuns, zicând: Nu pentru o lucrare bună te ucidem cu pietre, ci pentru blasfemie și pentru că tu, fiind om, te faci pe tine însuți Dumnezeu. 34 Isus le-a răspuns: Nu este scris în legea voastră: Eu am spus: Sunteți dumnezei? 35 Dacă i-a numit dumnezei pe cei la care a venit cuvântul lui Dumnezeu și scriptura nu poate fi desființată, 36 Voi spuneți despre acela pe care Tatăl l-a sfințit și l-a trimis în lume: Tu blasfemiezi, pentru că am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu? 37 Dacă nu fac faptele Tatălui meu, să nu mă credeți. 38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu mă credeți, credeți faptele ca să știți și să credeți că Tatăl este în mine și eu în el. 39 De aceea căutau din nou să îl prindă, dar el a scăpat din mâna lor. 40 Și s-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde boteza Ioan la început; și a rămas acolo. 41 Și mulți au venit la el și au spus: Ioan într-adevăr nu a făcut niciun miracol, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat. 42 Și acolo mulți au crezut în el.